Invenţii revoluţionare ce vor deveni realitate

În pregătire în laboratoare, aceste produse vor revoluţiona piaţa în următorii ani.

Telefonul care îşi schimbă forma

Cu o piaţă estimată la  200 de miliarde de dolari în 2013, telefonul mobil este  ţinta tuturor. Acest prototip de telefon imaginat de Nokia în colaborare cu Universitatea Cambridge, este capabil să se transforme în funcţie de utilizare.

Poate lua forma unui cititor MP3, a unei tastaturi sau chiar a unui ceas. Transparent ÅŸi  flexibil, funcÅ£ionează cu energie solară ÅŸi  are integraÅ£i biocaptatori care ne informează asupra mediului(calitatea aerului, proprietăţile fructelor pe care le mâncăm…).

O performanţă realizată graţie nanotehnologiei, care permite miniaturizarea extremă a tuturor componentelor electronice. Apariţie estimată: 4-7 ani

Lentila bionică !!

Imaginile virtuale încorporate în lumea reală, iată ce ne promite lentila bionică. Cercetătorii de la universitatea din
Washington au reuşit să incorporeze un circuit  electric şi diode luminiscente(LED) pe o lentilă de contact.   Astfel, este posibilă adăugarea de imagini virtuale în câmpul vizual.  Apariţie estimată: 5-7 ani

Hârtia care se imprimă şi se şterge

Fiecare salariat european imprimă, în medie, 30 de pagini pe zi, după un studiu Lexmark din 2008. Hârtia reutilizabilă permite astfel economii însemnate. “Hârtia care se ÅŸterge” pentru Xerox pare a fi promiţătoare.  Ea conÅ£ine pigmenÅ£i sensibili  la lumină :
Scrisul dispare după 16 – 24 ore!

Un prototip de imprimantă a fost realizat deja în centrul de cercetări al grupului PARC (Palo Alto Research Center).

ÃŽn 2003, Toshiba a lansat o imprimantă ÅŸi un aparat numit “e-blue”, care permite ÅŸtergerea cernelei  încălzind hârtia.
Relativ scumpă (200 000 yeni sau 1 690 euro), metoda are nevoie de hârtie specială, ceea ce diminuează performanÅ£ele invenÅ£iei. ApariÅ£ie estimată: 3 – 5 ani

Televiziunea în 3 dimensiuni

Astăzi este deja posibilă vizualizarea imaginilor în 3D, dar numai cu ochelari speciali. Giganţii electronicii ca LG, Sony şi Philips sunt pe cale de a scoate o tehnologie care permite renuţarea la ochelari.

Dar startul l-a dat o firmă franceză, Alioscopy, care a depus prima brevetul pentru aşa ceva.
Canalul japonez NHK a retransmis o parte din Jocurile Olimpice de la Pekin în 3D.

Momentan, Alioscopy a semnat parteneriate cu fabricanţii de panouri publicitare animate şi în relief.
ApariÅ£ie estimată: 1 – 2 ani

A pune dinţii la loc va fi posibil în curând!

Tehnica
Alveola dintelui este curăţată pentru a nu lăsa decât o parte din pulpa dentară unde se află celulele regeneratoare,  pe care echipa de cercetători  încearcă  să le reactiveze cu ajutorul unui gel  extras din alge
Resultatul :
Dintele este regenerat direct pe gingie. Mai rămâne de finisat pentru a recrea smalÅ£ul. Metoda se dovedeÅŸte a fi mai eficace decât precedentele, care constau în a implanta dinÅ£i fabricaÅ£i. ApariÅ£ie estimată: 3 – 5 ani

Un vaccin anti-tabac!!

Piaţa substituienţilor nicotinei, estimată la 94 milioane de euro numai în Franţa, ar trebui să se teamă de anunţul apariţiei primului vaccin anti-tabac.  Cytos Technolgies, a firmă elveţiană de  biotehnologie, a dezvoltat un ser care permite producerea de anticorpi specifici combinării nicotinei cu sângele.  Astfel, va fi posibilă reducerea dependenţei de ţigară.

Gigantul farmaceutic Novartis a plătit 600 milioane de franci elveţieni în 2007 pentru exclusivitatea fabricării şi exploatării viitorului produs miraculos.
Mica firmă elveţiană Cytos Technolgies mai are un vaccin contra obezităţii, o altă piaţă enormă de 300 milioane de potenţiali pacienţi.

ApariÅ£ie estimată: 2 – 3 ani

Mărul antirid

ÃŽn cantonul elveÅ£ian  Schaffhouse, la frontiera cu Liechtenstein, au fost plantate patru rânduri cu meri deosebiÅ£i. AceÅŸti pomi fac mere “Red Flesh”, de culoare roÅŸu viu.

A fost nevoie de 10 000 de încrucişări şi 12 ani de cercetare pentru a acest măr revoluţionar. Nu numai că are o culoare originală,  dar este, mai ales,  foarte bogat în antioxidanţi, care previn îmbătrânirea pielii.
ApariÅ£ie estimată: 1 – 2 ani

Sânge artificial

În fiecare an în Franţa, 400 000 - 500 000 de pacienţi beneficiază de o transfuzie de sânge.  Cu toate acestea, donările nu sunt suficiente şi rămân problemele de incompatibilitate.  Fabricarea sângelui artificial este în studiu de mai mult de 50 de ani, dar va mai dura câţiva ani.

Programul european EuroBloodSubstitutes este mai avansat.  Hemoglobina extrasă din viermi marini a dat rezultate bune în testele preclinice.

Dificultatea constă în a recolta suficient  pentru a satisface cererea mondială.
O a “treia generaÅ£ie” de sânge artificial, fabricat prin încapsularea de molecule de hemoglobină, mai are nevoie de timp. ApariÅ£ie estimată: 5 – 7 ani

Centrală nucleară privată!

O mică centrală nucleară numai pentru tine?
Va fi posibil datorită firmei americane Hyperion Power Generation.

Mini reactorul comercializat de firmă are 2 metri înălţime şi 1,5 metri dametru şi costă 25 milioane de dolari.

Având capacitatea de 25MW, este destinat mai ales pentru firme industriale sau comunităţi izolate.

Conform firmei, reactorul nu prezintă nici un fel de pericol deoarece cantitatea de combustibil nuclear necesară este mică, iar reactorul nu se deschide pe timpul duratei de funcţionare (de la 5 la 10 ani).
Între 2013 şi 2023, Hyperion prevede o producţie de 4 000 de reactoare şi  afirmă că a primit deja 100 de comenzi!
ApariÅ£ie estimată: 4 – 5 ani

Diamantul  artificial

Tehnica de fabricare  a diamantelor de sinteză este cunoscută din  anii 1950 : se vaporizează atomii  de carbon pe o suprafaţă de siliciu,  apoi  se lasă să se cristalizeze.
Dar diamantele nu sunt folosite decât în industrie, pentru că sunt de calitate proastă şi sunt prea mici pentru bijutieri.
Astăzi,tehnicile se îmbunătăţesc.

Introducerea pietrelor sintetice în bijuterii ar putea antrena o scădere a preţurilor, deoarece ele sunt de 10 până la 100 de ori mai ieftine decât pietrele naturale. Dar vor fi la fel de atractive pentru cumpărători ?

ApariÅ£ie estimată: 1 – 2 ani

Bumbacul comestibil

Pentru fiecare kilogram de fibră de bumbac obţinut, o plantă produce 1,65 kg de seminţe.  Astăzi, această parte a plantei nu este cu adevărat valorificată.

Kevin Rathore, un cercetător de la Universitatea din Texas, a găsit, totuşi, un mijloc de a face bumbacul comestibil. El a dezactivat  o genă care produce gossypol, un polifenol toxic care face bumbacul impropriu consumului uman.
După Kevin Rathore, bumbacul ar putea răspunde nevoilor de proteine ale unei jumătăţi de miliard de persoane pe an. Descoperirea este cu  atât mai promiţătoare cu cât bumbacul este bogat în proteine şi cultivat în majoritatea ţărilor în dezvoltare.

Iar gustul ? “Seamănă cu mazărea”, spune Kevin Rathore. ApariÅ£ie estimată: 3 – 5 ani

Cimentul care absoarbe poluarea

Rod a zece ani de cercetări, cimentul  depoluant Calcia a fost lansat în 2006 pe piaţa franceză.
Cimentul absoarbe principalii poluanţi produşi de circulaţia automobilelor şi de încălzirea locuinţelor.

Graţie energiei  luminoase, fotocatalizatorul  conţinut în ciment accelerează reacţia chimică care descompune poluanţii.
“Vizăm 10% din piaÅ£a de peste 5 ani”, afirmă Olivier Fourcault, ÅŸef de proiect  la serviciul de inovaÅ£ii  de la Calcia.
Pentru început, produsele se adresează colectivităţilor, dar Calcia are noi proiecte : finisarea  faţadelor locuinţelor individuale sau vopsiri interioare care absorb poluanţii casnici, de ex.formaldehida.
ApariÅ£ie estimată: 2 – 3 ani

Fasole anti-flatulenţă !

Legumele au nefericitul efect secundar de a produce gaze intestinle. Responsabilă este rafinoza, un hidrat de carbon care provoacă  fermentaţie în intestinul gros.

Fasolea cu conţinut redus de rafinoză a fost pusă la punct de cercetătorii  venezuelieni de la Universitatea Simon Bolivar din Caracas.  Ei au adăugat două  bacterii comune pentru a accelera fermentaţia naturală a fasolei.

Nu numai că se reduce flatulenţa cu 88,6%, dar conţinutul în fibre insolubile, benefice pentru sănătate, este mărit la 97,5%.

Dieteticienii subliniază că acest tip de produs ar putea încuraja  consumul  de legume.
ApariÅ£ie estimată: 3 – 5 ani

Cercetator in divertisment, Igor